Ideea articolului mi-a venit după o săptămână plină de interviuri, unii dintre candidați au primit feedback pozitiv din partea mea, însă cu alții nu am putut continua procesul de recrutare, așadar, a urmat crunta respingere. Pe de altă parte, în ultimii 8 ani petrecuți ca recruiter în agenții și in-house, am observat un fenomen care m-a dezamăgit și anume am întâlnit o serie de colegi care preferau să dea un feedback negativ extrem de generic, de tipul “Discuția a fost ok, dar am ales să mergem mai departe cu un alt candidat”.

De ce? Tocmai pentru că a dezamagi oamenii este dificil. Așadar, unii ar spune ca este de preferat sa vii cu un feedback politically correct, astfel, ca recrutor, eviți un candidat supărat sau defensiv. Însă, din perspectiva candidatului, feedback-urile negative generice ajută? Răspunsul este NU. Dar oare candidații sunt pregătiți să afle motivele reale ale respingerii lor? Uneori da, însă de destul de multe ori nu.

Chiar dacă este dificil, trebuie să fiți pregătiți să auziți cu adevărat motivul respingerii. Pentru că asta vă va ajuta să vă revizuiți strategia pentru interviuri, să vă îmbunătățiți răspunsurile pentru următoarea oportunitate și să lucrați la a face o impresie pozitivă puternică pe viitor. Iar voi, dragi colegi recrutori, trebuie să aveti curajul să transmiteți un feedback cât se poate de onest. Mă întorc însă la titlul articolului. Tu, candidatul, ce faci cu feedback-ul negativ? Cum reacționezi și cum îl transformi într-o experiență de învățare?

În primul rând, nu lua feedback-ul ca pe un atac personal. Este una dintre cele mai întâlnite greșeli, în special printre tineri, și recunosc că am facut-o și eu la începutul carierei. În schimb, privește persoana care ți-a oferit acel feedback onest ca pe cineva căruia îi pasă suficient de mult de evoluția ta încât să îți spună ce nu a funcționat cu adevărat. De asemenea, fii deschis să accepți informația care ți se transmite și gândește obiectiv. Feedback-ul primit e o oportunitate să înțelegi ce poți să îmbunătățești și să acționezi diferit în viitor. Adresează câteva întrebări de bază celui care îți oferă feedback-ul, pentru a demonstra că ești cu adevărat interesat să progresezi, în timp ce rămâi calm și atent.

Totodată, rămâi încrezător în cunoștințele și capacitățile tale. Să recunoaștem, feedback-ul negativ te poate demotiva ușor, te face să te indoiești de competențele pe care le-ai dobândit până acum, de tine ca om. Odată ce cazi în această extremă, feedback-ul negativ nu mai devine o sursă de învățare, ci un sabotor perfect al încrederii în propriile forțe. Nimic mai distructiv. Nu fi defensiv. Cheia succesului în acest proces este să te distanțezi emoțional, să preiei informația așa cum este, să răspunzi pozitiv criticii și mai apoi să te gândești cum o transformi într-o experiență de învățare.

​

În loc de concluzie:

Acești pași sunt valabili, desigur, în cazul unui feedback constructiv. Există manageri care oferă feedback-uri nedrepte și extrem de negative cu scopul de a-i controla și dezarma pe ceilalți. Ca profesioniști, veți ști cum să deosebiți feedback-ul constructiv de criticile nefondate, iar pentru cei la început de drum, acesta trebuie să fie obiectivul vostru.

​